În anii 1934 – 1935, Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, împreună cu cea de la Roman, au fost transformate în secţii şi au depins de Camera de Comerţ şi Industrie Bacău.

Prin Decretul din 20 mai 1936 („Monitorul Oficial”, nr.115 din 20 mai 1936, p.4328) Ministerul de Industrie şi Comerţ stabileşte un număr de 44 de camere de comerţ şi industrie, cea din Piatra Neamţ avînd circumscripţia sa numai judeţul Neamţ. Aşadar, cadrul juridic stabilit de legea din 1925 a rămas, în linii mari, acelaşi pînă în 1949, cînd camerele de comerţ şi industrie au fost desfiinţate, iar o parte din atribuţiile lor au fost preluate de comitetele judeţene provizorii.

Arhiva Camerei de Comerţ şi Industrie Neamţ a fost depusă la Filiala Arhivelor Statului Neamţ în anul 1954 de către Sfatul Popular al Oraşului Piatra Neamţ, fiind formată din 409 u.a. (dosare şi registre) din perioada 1927 – 1949.

Dosarele create de oficiul camerei conţin corespondenţa acesteia cu forurile centrale şi cu autorităţile locale, rapoarte, dări de seamă, bugete şi conturi de gestiune, corespondenţă cu şcolile profesionale, state de plată ale personalului instituţiei, corespondenţă cu celelalte camere din ţară relativă la activitatea comerţului şi industriei, liste cu persoanele cu drept de vot, situaţii statistice cu firmele înmatriculate în judeţ etc. O pondere mare au dosarele înscrise la oficiul registrului comerţului; acestea sînt ordonate alfabetic, pe două categorii, sociale şi individuale.

Materialul documentar creat de Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ constituie un izvor de primă mînă în studierea dezvoltării industriei şi comerţului din acest judeţ. În acest fond se găsesc informaţii privind dezvoltarea industriei lemnului şi a celulozei, a celei textile,  alimentare, metalurgice etc. În afară de materialele referitoare la dezvoltarea industriei din judeţ se mai întîlnesc date despre relaţii interne şi externe, participarea de la tîrgurile internaţionale, dezvoltarea învăţămîntului comercial, grevele mincitorilor de la întreprinderile industriale din judeţ.

Registrele analitice pentru înscrierea firmelor individuale oferă informaţii privind patronul, obiectul şi forma activiţii, mărcile de fabrică şi comerţ întrebuinţate.

În anul 1931 a început înscrierea în registrele analitice a firmelor individuale şi sociale. Pînă în anul 1937, la Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ au fost înscrise 1873 firme individuale şi 201 firme sociale (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 180/1937). Un fapt caracteristic pentru activitatea comercială şi industrială îl constituie instabilitatea firmelor, mai ales că se înregistrau şi atelierele meşteşugăreşti, morile ţărăneşti, cazanele de ţuică, prăvăliile de orice fel etc.

Datorită condiţiilor naturale oferite de judeţul Neamţ – întinse suprafeţe de păduri şi posibilităţi lesnicioase de transport pe rîul Bistriţa – cea mai dezvoltată ramură a fost cea a lemnului.

În anul 1933 existau în judeţul Neamţ, 38 de fabrici de cherestea, 2 fabrici de celuloză şi hîrtie, 1 fabrică de perii şi parchete, 2 fabrici de mobilă, 5 fabrici de de scobitori şi transpernte, 3 fabrici depostav, 1 fabrică de tricotaje, 1 ţesătorie, 1 fabrică de bere, 2 rafinării de petrol, 1 distilerie de alcool din fructe, 2 mori sistematice, 1 fabrică de uleiuri şi produse chimice, 3 turnătorii, 2 cărămidării, 4 fabrici de lumînări, 2 de săpun, 7 tăbăcării, 1 fabrică pentru împletituri de sîrmă, „14 fabrici pentru sifon”, 1 fabrică de bomboane şi 10 ateliere de tipografie şi papetărie (Direcţia judeţeană Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 106/1933). În anul 1937 existau în judeţul Neamţ 30 de fabrici de cherestea, 1 fabrică de celuloză şi mucava şi o fabrică de lemnărie şi perii. Mai erau 2 fabrici pentru industria textilă, 1 fabrică pentru tricotaje şi bonetărie, 1 fabrică de bere, 1 fabrică pentru industria mecanică, 1 turnătorie de bronz şi fontă, 1 fabrică pentru comerţul de uleiuri vegetale, 3 mori, 2 rafinării de petrol (Conform prevederilor legii, Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, înainta ministerului de resort buletine informative confidenţiale, referitoare la activitatea comercială şi industrială din circumscripţia sa. Din aceste materiale se pot urmări atît mersul comerţului şi al industriei, cît şi al agriculturii, deoarece biroul de statistică era însărcinat cu urmărirea producţiei de cereale din judeţ şi operaţiunea de vînzare a acestora. Astfel, în anul 1932, în judeţul Neamţ a fost însămînţată cu grîu o suprafaţă de 7848 ha obţinîndu-se o recoltă medie de 1350 kg la ha, iar în anul 1937, suprafaţa însămînţată a crescut la 11561 iar producţia la 1500 kg la ha. În acelaşi an, 1937, suprafaţa însămînţată cu porumb era de 34992 ha iar producţia de 1000 kg la ha (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 180/1937).

Informaţii utile cu privire la activitatea instituţiei se pot obţine şi din cercetarea proceselor-verbale încheiate în şedinţele comitetului de direcţie al camerei, care hotăra numirea personalului, aproba înscrierea sau radierea firmelor, acorda subvenţii etc (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 160/1936-1947).

Cercetarea fondului oferă posibilitatea urmăririi comerţului cu materialul lemnos de construcţie şi de foc pe care-l făcea judeţul Neamţ. De semnalat faptul că mare parte din acest material lemnos se exporta în Anglia, Egipt, Grecia, Palestina, Siria, Turcia, Ungaria, Bulgaria şi Germania. În anul 1937, se exportau următoarele cantităţi de lemn pentru construcţie: 404.295 m3 de brad, 26.994 m3 fag, 10.860 m3 stejar. În acelaşi an se exportau pentru foc următoarele cantităţi de lemne: 164.646 m.st. fag, 18.094 m.st. stejar, 17.006 m.st. plop şi 9.847 m.st. mesteacăn (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 180/1937).

Printre atribuţiile camerelor de comerţ şi industrie era şi obligaţia de a înfiinţa şi întreţine şcoli industriale sau comerciale, de a stimula formarea cadrelor specializate. Din anul 1927 pînă la 31 mjartie1938, Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ a acordat următoarele subvenţii şi ajutoare (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 180/1937):

– Şcoala Comercială de băieţi curs inferior şi superior               1.110.083.lei

– Şcoala Comercială de fete stat                                                           55.000.lei

– Şcoala Comercială de fete Israelită                                                  65.000.lei

– Şcoala de meserii                                                                                 75.000.lei

– Şcoli profesionale                                                                                12.000.lei

– Academia Comercială Bucureşti                                                     60.000.lei

– Camera de Comerţ Internaţională                                                  32.000.lei

– Camera de Comerţ Străine                                                                 2.000.lei

– Propagandă economică                                                                     72.000.lei

– Fond aviaţie                                                                                           5.000.lei

– Fond teatru comunal                                                                      100.000.lei

– Burse de studii, aşezăminte publice şi diverse ajutoare           487.117.lei

_______________________

Total  –                                                                                              2.075.981.lei

Date deosebit de importante conţine fondul pentru studierea problematicii legate de trupele hitleriste în retragerea lor prin judeţul Neamţ. La fabrica italo-română din Piatra Neamţ, trupele germane au provocat, într-o singură zi, pagube în valoare de peste 25 milioane lei. În retragerea lor spre trecătorile judeţului – Topoliţa şi Ghimeş-Palanca – trupele germane au jefuit totul, au distrus uzina electrică de la Bicaz, au dat foc fabricii „Albina” din comuna Tarcău, au distrus magazine, depozitele de cereale din gară, au aruncat în aer toate podurile de pe Bistriţa. Au fost distruse parţial sau total un număr de 203 întreprinderi industriale şi comerciale din judeţul Neamţ (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosar 332/1945-1946).

Documentele din perioada 1945-1949 vorbesc despre activitatea de redresare economică a judeţului Neamţ, despre eforturile depuse de muncitorii de pe aceste meleaguri pentru înlăturarea urmelor lăsate de război (Direcţia jud. Neamţ a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ, dosarele: 336/1945, 363/1946, 371/1947 şi altele).